Sistemul educațional finlandez: pur și simplu bun pentru copii
Cu toții cunoaștem știrile în care Finlanda iese în topul țărilor atunci când vine vorba de educația copiilor: fie că vorbim de alfabetizare sau STEM, sistemul educațional finlandez este dat drept exemplu de ”așa da” la nivel mondial.
Dar de ce funcționează atât de bine acest sistem și de ce este considerat un far educațional spre care toate țările privesc cu speranță și, în egală măsură, invidie?
RAȚIUNE
Educatorii finlandezi aplică o serie de măsuri care susțin starea de bine nu doar instruirea elevilor:
- Elevii se bucură de o pauză de 15 minute după fiecare 45 de minute de învățare. Pauzele sunt nestructurate, iar copiii profită de ele pentru a se putea concentra pentru următoarea oră.
- Toți elevii finlandezi (indiferent de situația materială) se bucură de peste 70 de ani de o masă cu valoare nutrițională bună: aceste mese GRATUITE și orele de ”gospodărie” îi învață pe copii despre importanța nutriției sănătoase și le permit să facă alegeri inteligente și la vârsta maturității. De asemenea, elementul de gratuitate elimină orice pericol de izolare al copiilor cu situație financiară precară: toți copiii sunt egali la ora mesei.
- 70% din școlile primare din Finlanda implementează inițiativa națională ”Școlile finlandeze în mișcare” destinată stimulării activităților fizice ale copiilor.
- 90% din școlile finlandeze implementează KiVA – un program anti-bullying care încurajează implicarea întregii clase și nu se concentrează doar asupra agresorilor și victimelor bullying-ului. Exercițiile atent concepute îi ajută pe elevi să se pună în pielea ambelor părți implicate și să reacționeze chiar dacă nu sunt direct implicați într-un incident.
COLABORARE
Profesorii finlandezi nu sunt evaluați periodic datorită procesului riguros de selecție (vezi mai jos). Dacă un profesor nu se ridică la înălțimea așteptărilor este datoria directorului de școală să soluționeze situația.
Pasi Sahlberg, director din Ministerul Educației: ”Nu există un cuvânt în finlandeză pentru ”răspundere”. Răspunderea este ce rămâne atunci când scazi responsabilitatea”.
Școlile finlandeze nu trec prin inspecții (acestea au fost oprite la începutul anilor 90). Ideologia care susține acest demers este încredere acordată implicării profesorilor și directorilor de școală – școlile sunt încurajate să se auto-evalueze constant.
Toate școlile din Finlanda sunt susținute prin fonduri publice. Neavând nevoie să se lupte pentru bani, școlile pleacă mereu pe picior de egalitate și se pot concentra pe educație, nu bugete.
Elevii finlandezi au acces la suport personalizat în funcție de nevoile lor, iar faptul că au același profesor pentru primii 6 ani de educație garantează crearea unei relații stabile bazate pe respect și încredere.
INDEPENDENȚĂ
Copii mici care se duc singuri la școală, copii din clasele primare care se servesc singuri cu mâncare fierbinte și se descurcă singuri cu tacâmurile – toate sunt un scenariu foarte comun în școlile din Finlanda.
Educatorii se simt confortabil cu teme cu final deschis – astfel încurajează creativitatea copiilor și gândirea lor critică.
De asemenea, educatorii se bucură de un nivel crescut de autonomie: deși există un curriculum național, ei hotărăsc care sunt metodele de predare și cum trebuie abordat fiecare elev în parte. Dacă ceva nu funcționează, profesorii se sfătuiesc între ei, fac schimb de experiență și vin cu soluții atent adaptate fiecărui caz în parte.
MODESTIE
Când auzi ”clase din Finlanda” probabil îți imaginezi spații dotate cu cea mai nouă tehnologie, tablete, calculatoare și poate holograme direct din Star Trek.
În realitate clasele finlandeze sunt aproape austere în aparența lor – ceea ce face cu adevărat diferența în sistemul lor educațional nu sunt gagdet-urile, ci implicarea completă a educatorilor concentrați atât pe procesul de învățare, cât și pe starea de bine a elevilor, cele două funcționând în echilibru.
JOACĂ
În Finlanda atât părinții, cât și profesorii sunt de părere că cei mici au nevoie de foarte mult timp pentru joacă. Într-un studiu numit ”Puterea jocului” s-a dovedit că joaca stimulează dezvoltarea cognitivă, socială, emoțională și fizică.
De fapt, majoritatea copiilor din Finlanda nu încep clasa I până la vârsta de 7 ani pentru că nu există beneficii dovedite științific pe termen lung ale începerii învățării înainte ca cei mici să fie pregătiți din punct de vedere al dezvoltării.
Astfel în Finlanda până la vârsta de 7 ani copiii își petrec orele de la grădiniță sau creșă jucându-se sub atenta supraveghere a educatorilor.
Chiar și când copiii ajung în învățământul primar orarul permite destul timp și pentru joacă. Majoritatea elevilor de clasa I și clasa II au în medie doar 3 ore de învățare propriu-zisă combinată cu recreații scurte. Este foarte comun ca la finalul zilei elevii să se ducă la un club after-school unde se pot juca liber alături de colegii lor.
FĂRĂ STRES
O vizită în orice școală finlandeză o să te atragă prin atmosfera relaxată și calmă: nu există țipete sau voci agresive, nici spații restrictive.
Stresul are efecte negative asupra predării și învățatului, astfel o atmosferă relaxantă și liniștită este vitală pentru profesori și elevi.
ECHITABILITATE
În Finlanda se încurajează și susține economic învățământul de stat. Deși au și câteva școli private, nu există nicio diferență în calitatea actului educațional și în gradul de implicare al educatorilor.
Astfel indiferent de zonă sau situație economică, copiii din Finlanda se bucură de acces gratuit la profesori bine pregătiți (cerințele pentru a deveni cadru didactic sunt foarte dificile, doar 10% din aplicanți devin profesori și toți acei 10% au un master în pedagogie), o progamă echilibrată, mâncare sănătoasă și materiale educaționale de cea mai bună calitate.
