Recomandări de lectură de la Adnana Neacșu, blogger de parenting: top cărți pentru cei mici și cei mari

Recomandări de lectură de la Adnana Neacșu, blogger de parenting: top cărți pentru cei mici și cei mari

Cu un nume de poveste, Adnana Neacșu este blogger la ToatePanzeleSus.com, unde scrie despre viața de părinte, cu bune și cu rele.

Din ce în ce mai mulți părinți empatizează cu această abordare, care se regăsește de altfel și în stilul de viață.

Ne-am împrietenit cu Adnana tare ușor, pentru că și ea iubește cărțile și chiar ne este alături în proiectul de promovare a lecturii #DuminicaDePoveste cu DPH, declinat în această vară în VacanțăDePoveste cu editura DPH.

Are o bibliotecă generoasă, iar copiii au propria lor bibliotecă, din care răsfoiesc cărți zi de zi. Printre preferatele copiilor se numără seria Pofticioșilor Ema și Eric, dar și titlurile ce o au pe copertă pe Eve Tharlet.

Cum a început povestea ta de dragoste cu lectura?

Eu și cărțile avem o legătură specială, încă de când am învățat să citesc. Era seria aceea Disney de cărticele mici și subțirele, pe care le primeam cadou de ziua mea și eram atât de fericită. „Doamna și vagabondul”, „Cartea Junglei”

Apoi, Jules Verne este cel care m-a “învățat” să las cuvintele să îmi pătrundă în minte și să formeze povești vii în imaginația mea. Îmi aduc aminte cu drag și de Alexandre Dumas și de ai lui mușchetari…

Mulți ani mai târziu, la admiterea la facultate, soarta mi-a ghidat pașii tot către lumea cărților și am ajuns la Facultatea de Litere, unde am descoperit literatura engleză.

Blogul tău poartă numele unui titlu îndrăgit de o generație. Cum ai ajuns la el?

Numele blogului conturează o întreagă poveste. : )

Să încep de la origini. Părinții m-au numit “Adnana”, inspirați fiind de o fată foarte frumoasă, brunetă și cu ochii albaștri, pe care au văzut-o în filmul “Toate pânzele sus”. Filmul este inspirat din romanul lui Radu Tudoran și surprinde aventurile pe mare ale unui tânar aflat în căutarea prietenului său.

Ce să zic, l-au văzut, le-a plăcut, au sperat să ies brunetă cu ochii albaștri și am ieșit șatenă cu ochii căprui, dar tot Adnana mi-au dat numele. Și le mulțumesc.

Apoi, încercând să găsim un nume potrivit pentru blog, soțului meu i-a venit ideea de Toate pânzele sus. Și m-am gândit că poate e un semn.

Și pentru că cei doi baieței ai mei sunt sursa mea de inspirație și de la ei a pornit totul, numele de “Toate pânzele sus” capătă și o semnificație mai profundă, dincolo de povestea numelui meu și a romanului.

Eu voi fi întotdeauna în urma lor, “umflându-le pânzele” în marea agitată și înspumată a lumii ăsteia pline de suișuri și coborâșuri, călăuzindu-i cum știu eu mai bine. Ei sunt corăbioarele mele, ale căror pânze le voi umfla cu toată puterea mea, cu tot sufletul, chiar dacă știu că într-o zi, când vor crește, ei nu vor mai simți adierea mea. Dar atunci vor avea suficient avânt pentru a depași orice obstacol le va ieși în cale. Și totuși…o mică briză, nu le va lipsi.

Poveștile cu personaje simpatice completează lecturile din enciclopedii

Cât de des citești? Este suficient pentru tine? Ai vrea să petreci mai mult timp citind?

Îmi place foarte mult să citesc. Dar, din păcate, nu citesc atât de mult pe cât mi-aș dori. Nu reușesc să găsesc timp, mă pierd mereu printre treburile zilnice și printre treburile de mamă. Îmi place să visez că, pe măsură ce cresc băieții, voi putea să citesc din ce în ce mai mult : )

Care sunt cărțile preferate ale copiilor tăi? Ce gen de cărți preferă?

Băieților mei le place foarte mult seria cărților cu “Ema și Eric”, scrisă de Ioana Chicet-Macoveiciuc. Apoi este “Secretul monstrului”, de Otilia Mantelers. Și seria cărților cu “Erus” și văile virtuților, de Alec Blenche. Dar citim cu drag și povești cu personaje din lumea necuvântătoarelor sau cărți despre planete și Sistemul Solar, cum este Descoperă Spațiul, de la editura DPH.

Cât de des cumperi cărți?

Nu atât de des pe cât mi-aș dori. : ) Acum cumpăr cărți o dată pe lună. Depinde și de anotimp, sincer. În anotimpurile reci, când stăm mai mult prin casă, le citesc mai mult băieților. Vara sunt prea ocupați să zburde pe afară toată ziua.

Părinții sunt tot mai interesați să echilibreze balanța ecrane – cărți

Cât de importantă crezi că este lectura pentru noua generație?

Cred că e foarte important ca părinții să îi ghideze pe copii încă de mici către lumea cărților.

Să le citească, să îi facă să guste din lumea imaginară a poveștilor și să îi facă să simtă puterea pe care o poți avea atunci când mintea ta este cea care creează filmul cărții.

Bineînțeles că nu toți copiii sunt atrași de lectură, dar ar fi frumos ca măcar să încerce. Noua generație este una foarte norocoasă, pentru că părinții zilelor noastre sunt din ce în ce mai interesați în a echilibra balanța între screen time și lectură.

Crezi că părinții de azi sunt mai orientați spre lectură față de părinții noștri? De ce?

Da, absolut. Părinții noștri petreceau mult prea mult timp muncind ori făcând treburile casei – și aici mă refer în mod special la mame – iar cititul cred că era ultimul pe lista lor. Părinții noștri nu aveau mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aspiratoare care își fac treaba singure și tot felul de aparate care să ușureze munca. Cât despre insuflarea dragostei de lectură, cred că părinții noștri lăsau asta în seama școlii, cu atât mai mult cu cât puterea propriului exemplu era inexistentă.

Dacă ar fi să faci un top 3 al cărților pe care un părinte ar trebui să le citească, care ar fi acelea?

“Cum să ne păstrăm copiii aproape”, de Gordon Neufeld și Gabor Mate – ajută părinții să învețe cum să le fie alături propriilor copii, să îi accepte și iubească necondiționat, pentru a îi “apăra” de societatea care tinde să îi îndepărteze de familie și să îi îndrepte către prieteni, fapt care poate fi periculos.

“Părinți liniștiți, copii fericiți”, de Dr. Laura Markham – o carte importantă și extrem de frumos scrisă, cu multe situații concrete, exemple din viața reală, alături de soluții clare la toate provocările pe care le întâlnim în viața de părinte

Importanța poveștilor în primii ani de viață – Mary Medlicott – o carte foarte potrivită pentru a invita părinții să le citească celor mici și, mai ales, cum să facă asta într-un mod cât mai atractiv.

Recomandări de lectură

Dar un copil? Ce cărți recomanzi?

Cât de mult pot să mă lungesc aici? E o întrebare grea și foaaaaarte cuprinzătoare : )

Pot să încep prin a spune că depinde foarte mult de vârsta copilului.

Până spre 3 ani eu le-am citit băieților povestioare scurte, preferatele acestei vârste fiind:

• “Mami, mă vei mai iubi dacă…?” – Eve Tharlet, Catherine Leblanc,
• “Elefantastic” – Joëlle Tourlonias, Michael Engler și
• “Noapte bună, noapte bună, șantier sub clar de lună” – Sherri Duskey Rinker
• “Eric merge la grădiniță” – Ioana Chicet-Macoiveciuc – ne-a ajutat mult cu adaptarea la grădiniță
• Unde-i locul lui Pluto? – o carte foarte simpatică, pentru care avem și un sistem solar croșetat ca să ilustrăm mai bine așezarea planentelor.

Seria Emoțiile lui Noni, iar apoi, am făcut trecerea la cărțile mai lungi puțin, precum:

• “Secretul monstrului” și „Kikimora” – Otilia Mantelers
• „Adevărul gol-goluț” – Ioana Chicet-Macoveiciuc
• Seria șoriceilor “Lindbergh”, „Edison”, „Einstein” și „Armstrong” – Torben Kuhlmann

Și acum am ajuns să citim și cărți lungi, câte un capitol pe zi din „O călătorie spre centrul Pământului” – adaptată după Jules Verne. Și seria de care aminteam și mai sus, “Ema și Eric”  – Ioana Chicet-Macoveiciuc, dar și multe altele, pe care le-am găsit la editura DPH.

Aș adăuga la final că mă bucur că noua generație de copii începe ușor-ușor, să (re)descopere aventura unei cărți cu mai mult curaj, dorință și deschidere!

Acest mini-interviu face parte dintr-o serie prin care ne propunem să deschidem conversația despre importanța cititului în familie și impactul asupra educației copiilor. Vom invita alături de noi creatori de conținut, părinți, cadre didactice și nu numai care sperăm să vă inspire prin alegerile și cuvintele lor. Pentru că noi, la Editura Didactica Publishing House, #EducațiaContează.